Recenzie Capcana(vol 1, 2)-Simona Stoica

capcana.jpg

Vol 1

Trăieşti în trecut. Fugi de prezent. Privești spre viitor.


Nu sunt o victimă.
– Shade Hollow –

Nu sunt un asasin.
– Jack Harper –

Nu sunt un trădător.
– Malek Hellfire –

Sunt un Rephelim.
Și Moartea e Stăpâna mea.

Vol 2

Trăieşti în trecut. Fugi de prezent. Privești spre viitor.


Jack Harper este pe moarte. Desiree a dispărut. Cele Zece Orori au traversat Voalul, pregătite de război.

A Treia Cheie a Havenului a renăscut, însă nu știe cine este și de ce se află în Wolfcraft. Lumea în care s-a trezit o înspăimântă, Elementele se trezesc în jurul ei și puterile îi cresc cu fiecare atingere a Timpului.
Dar nu poate să își controleze harul. E periculoasă și furioasă. Amintirile o înfășoară în minciuni și secrete, o împiedică să diferențieze prietenul de dușman, aliatul de trădător. Întunericul din sufletul ei crește, la fel și dorința de răzbunare.
Rephelimii sunt nevoiți să asculte de glasul Oracolului pentru a salva Havenul.
Profețiile vorbesc despre moarte și sacrificiu.
Despre sânge și foc.
Capcana a fost pregătită.

Părerea mea:

tumblr_obg9kd7jq91szo61oo1_540.jpg

Cum în ultima vreme am citit doar cărți clasice, Capcana Simonei a fost o lectură destul de înviorătoare(cred că acesta e cuvântul). Cu toate acestea, continuarea poveștii Rephelimilor nu mi s-a părut conturată la fel de distinct ca și introducerea în lumea lor(aici vorbesc despre cartea Provocarea-care mi-a plăcut foarte mult atunci când am citit-o, din câte îmi amintesc).Probabil că vina a fost a atmosferei care în Provocarea a adus o notă destul de puternică de autenticitate, dar în Capcana aproape că nu a mai existat deloc sau s-a transformat în altceva, oricum, nu la fel de pătrunzător, din punctul meu de vedere.

tumblr_nvrm13YFgC1unfdido1_500.gif

Mi-a plăcut, în schimb, suspansul care a fost destul de intens, au fost o mulțime de răsturnări de situație, iar povestea a avut mult imprevizibil. Primul volum mi s-a părut însă prea confuz, prea fixat pe detalii nesemnificative. Unele elemente care au complicat și, inevitabil, lungit întreaga poveste inutil m-au făcut să simt că, din cauza obscurității lor, am pierdut o mare parte din esențialul poveștii. Au fost momente în care simțeam lacune chiar dacă firul narativ era unul complex, dar și momente în care intervenea o suprapunere de evenimente care făceau ca totul să fie ușor confuz, aproape incomod.

bdd2c3a05de89d250c5ea07949ff313b

Volumul doi, în schimb, și-a revenit, a fost ușor mai precis, a avut alt impuls, deci și lectura a decurs diferit. Au existat și aici unele elemente care păreau desprinse din peisaj, dar cred că autoarea are un motiv pentru care le-a pus acolo, doar mai urmează volume. Dialogurile au fost ceva mai naturale(inițial, mi s-aru părut forțate), personajele au acționat mai firesc, iar acțiunile lor nu mi s-au mai părut chiar atât de absurde.Tot în acest volum a apărut și cea mai mare parte a imprevizibilității despre care am vorbit mai sus.

tumblr_lgty1mpnTs1qzq84io1_500

Lucrul care m-a enervat cel mai mult și care nu mi-a plăcut absolut deloc a fost excesul de romance. Serios, a fost mult prea mult romance pentru gustul meu. A eclipsat o mare parte a elementelor cu adevărat bune ale cărții. Rephelimii se certau mai mereu, dar când venea vorba de romance totul se transforma într-un triunghi, pătrat hexagon amoros. Când venea vorba de relațiile amoroase, tot substratul personajelor dispărea, deveneau prea slabe, prea deplorabile, se asemănau extrem de mult între ele, nu le mai simțeam individualitatea. Mi-a părut puțin rău de acest lucru, pentru că pe parcursul ambelor volume am putut să observ ușoara evoluție a fiecărui personaj. Mi-a plăcut să văd cum evenimentele care se petreceau în jurul lor îi schimbau și mi-ar fi plăcut ca accentul să fie pus mai mult pe aceste aspecte, pentru că ele i-au dat cărții o notă mai realistică.

BCL_Ghost+of+AS+I.png

Personajul principal e singurul personaj care nu mi-au plăcut aproape deloc. Poate la mine e problema, dar oricum ar fi, nu a reușit să-mi transmită mare lucru, prea vag, remarcabil doar cu numele, din păcate. În rest, celelalte mi-au plăcut în cea mai mare parte, mai ales cele negative-care mi s-au părut cu mult mai evidențiate.

8d6c261cd5d120a669da8d869bc7c27a.jpg

Finalul cărții a fost una dintre secvențele mele favorite, mi-a plăcut ideea, dar trebuie să recunosc totuși că nu aș pleda pentru modul „siropos” în care a fost prezentată(o să înțelegeți mai bine dacă citiți cartea).
tumblr_nujkuya9ic1r3tsmdo1_500.gif
Cu toată că nu a fost o carte care să mă impresioneze sau fascineze, mi-a plăcut în mare parte, a fost viguroasă, o continuare interesantă a seriei care merită citită, mai ales dacă sunteți curioși să vedeți evoluția evenimentelor din lumea Rephelimilor(și cum să nu fiți, după finalul primei cărți?). Recomand seria tuturor celor care vor să citească un fantasy autohton interesant și relaxant.
Vreau să-i mulțumesc, de asemenea, autoarei pentru surpriza faină pe care mi-a făcut-o trimițându-mi cărțile în jurul Anului Nou.
Și-acum, să ascultăm împreună această melodie care nu are legătură cu cartea sau cu recenzia:
Advertisements

4 Comments

Filed under Recenzii, Uncategorized

4 responses to “Recenzie Capcana(vol 1, 2)-Simona Stoica

  1. Abia aștept să citesc și eu aceste cărți.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s