Interviu cu Oliviu Crâznic #trăieștefantastic

A venit timpul ultimului interviu luat unui scriitor în cadrul campaniei Citește românește(o campanie înființată de editura Crux Publishing). Mai urmează încă unul, dar nu vreau să vă dau încă prea multe detalii despre el.

11258153_978778622140345_7981153026417940718_n

Astăzi, vreau să vă prezint câteva lucruri despre Oliviu Crâznic- autor al romanelor: …și la sfârșit a mai rămas coșmarul și Ceasul Fantasmelor.11960145_439419152932738_8660396196202776316_n

OLIVIU CRÂZNIC (n. 1978) este scriitor de literatură fantastică, publicist şi consilier juridic. În 2010, a publicat romanul gotic …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul (Ed. Vremea), declarat de M. Pricăjan (în revista culturală Familia) „Momentul Walpole în literatura română”.

Ulterior, a publicat numeroase povestiri şi nuvelete (majoritatea se regăsesc în volumul de colecție Ceasul Fantasmelor), foarte bine primite de critică şi de public, şi a câştigat numeroase premii, dintre care amintim PREMIUL GALILEO 2011 pentru Cel mai bun volum al anului 2010 şi Premiul Societăţii Europene de Science Fiction, ENCOURAGEMENT AWARD EUROCON 2012. A fost publicat în diverse antologii şi reviste alături de nume importante ale literaturii universale contemporane, precum George R.R. Martin, Paolo Bacigalupi sau Ian R. MacLeod. Cronicile de carte, articolele şi studiile sale de teorie şi istorie literară sunt apreciate pe scară largă, unele dintre acestea fiind publicate şi peste graniţă (în momentul de faţă, deţine rubrica „Ghidul cititorului de fantastic” în revista electronică EgoPHobia şi este prezent în mai multe numere ale revistei tipărite CPSF Anticipaţia – Ed. Nemira).

Este unul dintre lectorii Atelierului de scriere creativă SF&Fantasy organizat de Revista de povestiri în colaborare cu Bookblog și este invitat anual să vorbească studenților Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București despre Literatura gotică și romantismul întunecat american. Sec. XIX: Hawthorne, Melville, Poe și moștenirea lor culturală.Cruxlogo

Salut, îți mulțumesc că ai acceptat să-mi răspunzi la câteva întrebări.

Bună. Plăcerea mea!

Spune-ne, pentru început, câte ceva despre cărțile tale. Ce au ele în comun?ceasul-fantasmelor-oliviu-craznic_01-m

Atât …Și la sfârșit a mai rămas coșmarul, cât și Ceasul fantasmelor se adresează iubitorilor extraordinarului, explorează mistere, țintesc verosimilul în cadru imaginat și combină stilul și temele clasice cu tehnici moderne (cum ar fi, de pildă, tehnica surprizelor „în cascadă” ori tehnica dinamismului). De asemenea, ambele opere depășesc aria literaturii de divertisment și intră în aria literaturii de avertisment, dezvoltată pe baza așa-numitelor „cautionary tales”, ceea ce le conferă dimensiune morală. Există multe alte elemente comune – inclusiv personaje îndrăgite din …Coșmar pot fi regăsite în unele Ceasuri, iar lumile-decor se sprijină pe o mitologie inspirată, în principal, din credințele creștinilor medievali și din credințele Antichității Clasice. În sfârșit, ambele cărți au fost bine primite de critică și de public.

Acum, spune-ne ceva despre Ceasul fantasmelor. Cum ai început să o scrii? Ce te-a inspirat?oliviu-craznic-ceasul-fantasmelor

Ceasul fantasmelor s-a scris de la sine, construindu-se din varii proze, mai lungi sau mai scurte, bazate pe „istoria” Pământului prezentat în …Coșmar: o istorie anacronică în detaliu, dar verosimilă în ansamblu, întinzându-se din cele mai vechi timpuri până în viitorul îndepărtat. Volumul are doi piloni livrești – poveștile care reiau și dezvoltă personaje din …Coșmar, aflate în lupta pentru supraviețuire (fizică și morală) într-un fantastic Ev Întunecat, și poveștile futuriste care se concentrează asupra controversatei și preafrumoasei Ermengaarde din Dinastia Eyes, întrupare a farmecului feminin, a inteligenței și a forței delicate angajate în lupta pentru putere și echilibru. Ca surse de inspirație, rămân istoria, enigmele, neobișnuitul, dar și persoane apropiate sau întâmplări și trăiri personale.

Care este aspectul care îți place cel mai mult la această carte?11010958_669503769845342_930053620178208513_n

La nivel esențial, sunt foarte mulțumit de faptul că am reușit să tratez mai multe problematici dragi mie, și, consider eu, de larg interes. La nivel structural, mă încântă faptul că am reușit să acopăr „întreaga” istorie a Terrei trecute, prezente și viitoare, în cadrul celor patru segmente: Înainte de coșmar, Ceasul fantasmelor, Viitorul ieri și azi, Întâlnire cu Ermengaarde; orice proze scurte aș mai scrie, s-ar putea include, consider, în unul dintre cele patru segmente. La nivel formal, Editura Crux Publishing, în general, și editorul Andreea Sterea, în special (cu care am colaborat direct în privința manuscrisului), mi-au oferit acel tratament profesionist și occidental pe care mi l-am dorit: tehnoredactare și aranjare în pagină respectând un anumit tipic sugerat de mine; hârtie albă, de calitate superioară, rezistentă în timp; copertă plastifiată lucios, ilustrată de un artist grafic excepțional – Ionuț Bănuță; lipsa oricăror intervenții asupra textului, cu excepția celor aprobate de mine, chiar și în cazul virgulelor; un contract avantajos, promovare și distribuție.

Ai întâlnit dificultăți în conturarea vreunui personaj?ceasul-fantasmelor-oliviu-craznic_01-m

Nu. Personajele sunt fie reflexii ale mele sau ale cunoscuților mei, fie transfigurări ale unor personaje istorice, astfel încât mi-a fost și ușor, și plăcut să le confer viață.

Ce cărți citești de obicei?

Foarte variate, de la istorie și filosofie la fantastic și aventură, de la Marc Aureliu și Lion Feuchtwanger la J. Sheridan LeFanu, John Brunner sau Alistair MacLean. Nu citesc literatură care promovează imoralitatea și nu citesc literatura cotidianului – vrând-nevrând, am parte – ca noi, toți – de suficient cotidian, nu mai este cazul să îl caut și în cărți.

Recomandă-ne câteva cărți de autori români contemporani, apărute anul acesta.ceasul-fantasmelor-oliviu-craznic_01-m

Cele mai bune romane românești publicate în prima jumătate a anului 2015 sunt, fără dubiu, Anotimpul pumnalelor (Șerban Andrei Mazilu) și Drumul spre Vozia: Vol. II. Cei trei și luptele Deralei (Mihai-Andrei Aldea). Iar dintre scriitorii aflați la început de carieră, am remarcat-o pe Doina Roman, cu Pragul 2: Umbra martor.

De ce i-ai ales pe ei?

Pe Mazilu și pe Aldea, în primul rând datorită stilului bogat, beletristic 100%, precum și datorită poveștilor interesante. La Mazilu m-au mai atras foarte mult dinamismul, verosimilitatea și unele personaje cu totul deosebite, iar la Aldea, mesajul. Punctul forte al Doinei Roman îl reprezintă personajele.

Cât de greu este să fii scriitor în România? Ce obstacole ai întâmpinat până să ajungi unde ești acum?ceasul-fantasmelor-oliviu-craznic_01-m

Prin „scriitor”, eu înțeleg persoană căreia editurile îi cumpără manuscrisele. Nu este ușor să găsești editori dispuși să investească în scriitori români – dar nici imposibil, ca dovadă faptul că, în prezent, public numai în regim profesionist. Obstacole? Singurul obstacol real îl reprezintă, ca în oricare alt domeniu, lipsa de profesionalism – motiv pentru care este important să îți selectezi cu grijă colaboratorii.

Ai încercat vreodată să lucrezi la două sau mai multe romane în același timp?

Da, am permanent în lucru mai multe romane, dar nu pare a fi o idee bună, ca dovadă că n-am mai terminat unul de multișor. Sper să mă organizez mai bine, începând cu viitorul cât mai apropiat.

Ai putea să ne recomanzi câteva filme?

Nu sunt foarte încântat de filmele noi, făcute după „rețetă” și cu efecte speciale (CGI) mult inferioare, în majoritatea cazurilor, efectelor speciale clasice. Cel mai recent film care mi s-a părut destul de bun, în ciuda unor defecte tipice, a fost noul Mad Max. Filmele și serialele mele preferate? Iubesc monștrii începutului de secol XX (Dr Jekyll, Frankenstein, Nosferatu, Omul-lup ș.a.), precum și variantele lor ulterioare, realizate de Hammer Films. Iubesc filme istorice clasice precum Ben Hur sau Quo Vadis. Iubesc filmele de serie B, făcute cu resurse modeste și cu mult entuziasm, de la peliculele lui Paul Naschy la seria Subspecii. Iubesc filmele și serialele anilor 1990-2000, excelent concepute, jucate și lucrate, de la Babylon 5 la Umbrele întunericului, de la JFK la Congo. Mi-au plăcut multe filme de la Hallmark Entertainment (Argonauții, Earthsea, Merlin, Moby Dick, Odiseea). M-au încântat unele seriale HBO, precum Roma. Am adorat Carnetul Morții și Impostorul. Aștept cu interes Batman contra Superman. Dar, mai ales, recomand cititorilor să caute toate ecranizările cărților preferate – este fascinant să faci cunoștință cu diferite viziuni regizorale dedicate operelor în cauză.death-note-3

Dacă ai avea șansa să trăiești pentru o scurtă perioadă de timp într-o carte de a ta, pe care ai alege-o?

Desigur, aș alege Întâlnire cu Ermengaarde (segment din Ceasul fantasmelor). Este, cred, singurul univers creat de mine în care eroii au o șansă, fie aceasta cât de mică, să iasă cu bine din încurcături – desigur, numai și numai dacă o au alături pe Ermengaarde Eyes.

Ai vreo întâmplare amuzantă cu un cititor? Ai vrea să o împărtășești cu noi?1794767_474493189346402_250698652_n

Sunt destule. Iată una: La ceva vreme de la lansarea …Coșmarului, prietena care mi-a inspirat personajul principal feminin (și care apare și pe coperta interioară a cărții) a fost recunoscută, în magazinul „Unirea”, de către o cititoare a mea, care i-a șoptit însoțitoarei sale: „Uite, uite, e Adrianna de Valois!…”, la care, însoțitoarea, nedumerită, a întrebat, evident: „Cine??…”. Și răspunsul a venit, foarte amuzant și drăguț: „Fiica șefului Poliției!…”. Mi-a produs o mare bucurie faptul că respectiva cititoare se raporta la universul romanului meu ca la un univers real – reușisem, se pare, să creez o poveste „vie” (și, din acest motiv, nu voi izbuti niciodată să îi mulțumesc îndeajuns prietenei antemenționate).

La final, ai vreun mesaj pentru cititorii acestui interviu?de_kabul_320001Vă mulțumesc pentru timpul pe care mi l-ați acordat parcurgând aceste rânduri și, dacă am reușit să vă captez interesul, vă invit să căutați în librării sau pe site-urile editurilor (Vremea, respectiv Crux Publishing), cele două cărți semnate de mine până în acest moment: …Și la sfârșit a mai rămas coșmarul; Ceasul fantasmelor.

Vreau să-i mai mulțumesc încă o dată lui Oliviu pentru timpul și interesul acordat acestui interviu.

Advertisements

Leave a comment

Filed under Interviuri

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s