Recenzie- Vrăjitoarele (Roald Dahl)

 Vrăjitoarele (Roald Dahl):

download

 

Nota coperta:  4/5 , e o copertă simpatică, în temă cu cartea, dar nu mă atrage într-un fel anume. Apreciez faptul că e diferită totuși.

Copertă Originală : Parcă e prea „în temă cu cartea”, 3/5

2542

 

Sinopsis:

În poveşti, ele poartă pălării negre caraghioase şi zboară pe mături. În viaţa reală, vrăjitoarele nu se deosebesc cu nimic de femeile obişnuite. Se îmbracă în haine obişnuite, locuiesc în case obişnuite şi au slujbe obișnuite. Și nu sunt niciodată prinse. 
Eroul nostru află însă că vrăjitoarele adevărate urăsc copiii şi complotul acestora pune în pericol viaţa puştilor din întreaga lume. Ajutat de bunica lui, personajul lui Roald Dahl porneşte la o vânătoare de vrăjitoare în toată regula, încercând să le demaşte, înainte să fie prea târziu.

2542

Părerea mea: 

De obicei, nu-mi place acest gen de cărți, dar aceasta are, parcă, ceva diferit care m-a făcut s-o îndrăgesc. În centrul acțiunii se învârtea un copil de doar 11 ani care află că vrăjitoarele există și, mai mult, ele trăiesc printre noi și nu suportă, ironic, copii precum el. Cartea a avut de toate, mai puțin romance, și asta nu m-a deranja chiar de loc. Ba chiar mi-a plăcut. N-am dat peste niciun clișeu, a fost o carte „ușoară” a cărei acțiune a decurs de la sine. Mi-a plăcut faptul că a fost diferită, a avut o temă proprie, fără clișee. În această carte, vrăjitoarele au locul lor, nu încearcă să fie bune, ci sunt așa cum le-au descris basmele și poveștile: rele, malefice. Au fost personajele negative, exact așa cum ni le-a prezentat istoria (pe care, eu sincer, nu o prea bag în seamă). Au fost o mulțime de pasaje scârbos de amuzante care, ciudat, mi-au plăcut… Au fost și apsaje în care începeama să râd singură prin casă sau în care mi se făcea oarecum rău de la grozăviile care le mai inventa autorul. Vrăjitoarele astea chaiar că erau ciudate.

Personaje :

Bunica: Asta e cea mai mișto bunică pe care am „cunoscut-o” într-o carte. E o bunică de 80 de ani care fumează și spune povești despre vrăjitoare și nu pare să ii se pară nimic ciudat în ceea ce le privește. Mi-a plăcut mult cum a fost conturată.

Băiețelul – A fost un caracter curajos, un copil aprent normal care e gata să elimine orice vrăjitoare de pe fața pământului.

Bile negre : Acțiunea mi s-a părut oarecum grăbită. Și mi s-a părut ciudat ca cineva să mergă să își petreacă vacanța de vară într-un hotel…

Sfârșit: Această carte a fost una foarte simpatică, cu un subiect diferit și oarecum ciudat. Am rămas suprinsă când am cititla final că autorul a încercat să relateze în această carte întâmplări pe care chiar el le-a trăit în Norvegia. Asta mi-a creat oarecum semne de întrebare. Finalul a fost unul ciudat, dar acceptabil.

Trailer :

 

 

Advertisements

Leave a comment

Filed under Recenzii

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s